Număr sate componente |
Nr. |
7 |
|||||||||||||||||||||||||||||
Suprafaţa administrativă |
Ha |
11.035 ha |
|||||||||||||||||||||||||||||
Caracteristici geografice (poziţie, relief ,amplasare, vecinătăţi, posibilităţi de acces - drum naţional feroviar, aeroport) Dolhasca, localitate cu statut nou pe harta judeţului Suceava începând cu aprilie 2004, oraş proaspăt înfiinţat prin voinţa unanimă a locuitorilor care au participat la referendumul organizat cu această ocazie, se află amplasată în extremitatea sud-estică a Judeţului Suceava, fiind punct de trecere şi comunicare între cele trei judeţe moldovene: Iaşi, Botoşani şi Suceava. Cu o populaţie de peste 11.009 locuitori, 50 de agenţi economici, 14 instituţii de învăţământ cu un număr de 7 sate arondate, ocupând o suprafaţă de peste 11.035 ha, din care peste 5600 ha teren agricol, restul fiind ocupat de vegetaţie forestieră, localitatea se înscrie a II-a pe judeţ, ca mărime după oraşele mai vechi. Aşezarea este străbătută de apele a două râuri importante : râul Siret şi râul Şomuzul Mare, care se unesc în confluenţă pe teritoriul acesteia, conferind condiţii climaterice prielnice locuitorilor care au ca preocupare principală - agricultura. |
|||||||||||||||||||||||||||||||
Scurt istoric ( atestare documentară, legenda denumirii etc) Amplasarea naturală într-un cadru geografic ce cuprind aproape toate formele de relief, face ca oraşul Dolhasca să beneficieze de renumele unei frumoase aşezări. În acelaşi timp, localitatea este străbătută de trei drumuri judeţene ce fac legătura între cele trei judeţe şi anume: D.J. 208, D.J. 208A şi D.J. 208 S cât şi o bogată reţea de drumuri comunale care facilitează accesul localnicilor spre celelalte localităţi vecine sau în interiorul acestora. Pe raza aşezării localităţii un Grup Şcolar care poartă numele istoric al ,, Domnei Oltea” mama marelui domnitor – Ştefan cel Mare şi Sfânt cu o reţea de 14 instituţii de învăţământ. De asemenea în localitate se află două cămine culturale cu vechi state în activitatea teatrală şi corală. În perioada recentă de după revoluţia din 1989, centru civic al localităţii a luat o altă înfăţişare, datorită noilor edificii construite în această perioadă, printre care amintim sediul administraţiei publice locale - Primăria Oraşului Dolhasca, sediul unităţii CEC, reabilitarea străzilor şi modernizarea unei esplanade centrale completează un aspect citadin plăcut. Din punct de vedere economic, localitatea se remarcă printr-un mare număr de agenţi economici : 50 societăţi comerciale, peste 135 persoane fizice, Ocolul Silvic Dolhasca, Staţia CFR, Casa de Cultură Alexandru Arşinel, Dispensarul uman, Poşta, Spitalul, Staţia de betoane, Fabrica de alcool Siliştea. Agromec-ul Dolhasca, Consum - Coopul şi multe altele, demonstrează că în Dolhasca, se produc mărfuri necesare consumului populaţiei, se desfac produse prin reţeaua de magazine ale cooperaţiei şi prin cea particulară, se produc cele necesare traiului de zi cu zi. |
|||||||||||||||||||||||||||||||
Resurse umane (populaţie totală stabilă) clasificare pe sexe - femei, bărbaţi |
mii pers |
11.009 locuitori, (recesamant 2011) femei 5.544, barbati 5.465 |
|||||||||||||||||||||||||||||
Resurse naturale (resurse minerale ale solului şi subsolului resurse de apă şi altele) Relieful Oraşului Dolhasca se încadrează în unitatea fizico-geografică a Podişului Sucevei, la confluenţa Şomuzului Mare cu Siretul, cuprinzând versantul vestic al Dealului Mare şi partea sudică a Podişului Fălticenilor, despărţite de Valea Siretului. Privit de pe Dealul Mare sau de pe Dealul Viei se observă că relieful se prezintă în trepte începând din lunca Siretului şi a Şomuzului Mare, cu şesuri şi terenuri cultivabile, urcând uşor pe versanţi şi creşte pe dealuri pierzându-se în păduri seculare pe vârfurile celor mai înalte dealuri care domină regiunea în studiu: Dealul Mare - 595 m Dealul Arşiţa - 325 m Dealul Poiana Răftivanului - 424 m Dealul “La Lingurari” - 443 m Configuraţia generală a reliefului o formează văile largi ale Siretului şi Şomuzului Mare, însoţite de terase între care se intercalează versanţi uşor înclinaţi (10- 20 grade). Altitudinea reliefului variază între 450 m în zona deluroasă, cea mai înaltă în nord-vestul teritoriului studiat şi 220 m în lunca Siretului, în partea de sud. (vezi harta hipsometrică). Din punct de vedere litologic formele de relief existente sunt constituite din depozite sedimentare de gresie, argile, marne, nisipuri şi pietrişuri. Ca înfăţişare generală, relieful Oraşului Dolhasca îmbracă formele caracteristice Podişului Sucevei. Din punct de vedere geomorfologic pe teritoriul Oraşului Dolhasca întâlnim următoarele tipuri de relief: relief structural, relief fluvial, relief fluvio-denuda-ţional şi relief biogen şi antropogen (antropic) |
|||||||||||||||||||||||||||||||
populaţia totală stabilă (pe categorii de vârstă , 0-18, 18-45, peste 45 ani)
Structura populaţiei pe grupe de vârstă la nivelul municipiului Suceava, în anul 2007 |
Infrastructură |
|||||||
Lungimea drumurilor publice, din care: - DN: - modernizate - cu îmbrăcăminte uşoară rutieră - DJ: - modernizate - cu îmbrăcăminte uşoară rutieră - pietruite - DC: - clasificate: - modernizate - cu îmbrăcăminte uşoară rutieră - pietruite - neclasificate: - pietruite - de pământ |
Km |
133 - - 27 - - 106 - 9 - 85 - 12 |
|||||
Lungimea liniei de cale ferată |
Km |
20 |
|||||
Staţii de cale ferată (halte) |
Nr. |
2 |
|||||
Aeroporturi ( helioporturi) |
Nr. |
0 |
|||||
Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile |
Km |
53 |
|||||
Număr de locuinţe racordate la reţeaua de apă potabilă |
Nr. |
884 |
|||||
Lungimea reţelei de canalizare |
Km |
1,8 |
|||||
Număr de locuinţe racordate la reţeaua de canalizare |
Nr. |
43 |
|||||
Staţii de tratare/epurare ape uzate |
2 |
||||||
Lungimea reţelei electrice |
Km |
120 |
|||||
Număr de locuinţe racordate la reţeaua electrică |
3580 |
||||||
Lungimea reţelei de gaz metan |
Km |
- |
|||||
Număr de locuinţe racordate la reţeaua de gaz metan |
Nr. |
- |
|||||
Indicatori sociali |
|||||||
Populaţia activă civilă |
mii pers |
5220 |
|||||
Populaţie ocupată( pe domenii de activitate, industrie, agricultură, servicii, alte domenii ) |
mii pers |
3985 |
|||||
Salariaţi – nr. mediu, din care: - în sectorul public - în sectorul privat |
Pers. |
485 |
|||||
Şomeri |
pers |
720 |
|||||
- indemnizaţi pe categorii de vârstă/sex/pregătire profesională |
pers |
135 |
|||||
- neindemnizaţi pe categorii de vârstă/sex/pregătire profesională |
pers |
585 |
|||||
Pensionari |
Pers |
2630 |
|||||
Persoane cu dizabilităţi |
Pers |
145 |
|||||
Persoane beneficiare de ajutoare sociale |
Pers |
680 |
|||||
Dezvoltare economică |
|||||||
Industrie |
|||||||
Număr agenţi economici ( firme) active, după domeniul de activitate - producţiei - servicii - comerţ - turism - alte domenii de activitate |
Nr. |
12 12 |
|||||
Număr agenţi economici( firme) active, după mărime: - mari ( 250 salariaţi şi peste) - mici şi mijlocii ( 10-249 salariaţi) - micro ( 0-9 salariaţi) - organizaţii cooperatiste - persoane fizice, întreprinderi familiale, sau individuale |
- - 12 - 47 |
||||||
Zonă minieră ( unde este cazul ) - Exploataţi miniere - Unităţi de prelucrare minieră - Zone/exploataţii/unităţi dezafectate |
Nr. |
--- |
|||||
Agricultura |
|||||||
Suprafaţa agricolă, din care: - suprafaţa arabilă - păşuni - fâneţe - vii - livezi ( de precizat şi proprietatea) |
Ha |
11035 3775 850 620 - 64 |
|||||
Silvicultură |
|||||||
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, din care: - în proprietatea statului - în proprietate privată - în proprietate comunală |
Ha |
5600 5600 - |
|||||
Exploataţii silvice |
- |
||||||
Centre de colectare ciuperci , fructe de pădure |
- |
||||||
Centre de vânătoare |
- |
||||||
Piscicultură |
|||||||
Ape, lacuri/iazuri/ în proprietate publică sau privată |
Ha |
- |
|||||
Centre de pescuit |
- |
||||||
Alte terenuri |
Ha |
1660 |
|||||
Zootehnie |
|||||||
Efective de (în crescătorii şi în gospodăriile populaţiei) - bovine - cabaline - porcine - ovine - păsări - familii de albine - alte animale şi păsări |
Cap. |
- 618 420 880 1.020 15.000 600 200 |
|||||
Exploataţii agricole, cu următoarele precizări: - fără personalitate juridică ( individuale, PF autorizate , întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale ) - cu personalitate juridică ( regii autonome, societăţi /asociaţii agricole, unităţi cooperatiste sau alte tipuri) |
49 |
||||||
Exploataţii zootehnice, cu următoarele precizări: - fără personalitate juridică ( individuale, PF autorizate , întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale ) - cu personalitate juridică ( regii autonome, societăţi /asociaţii agricole, unităţi cooperatiste sau alte tipuri ) |
47 |
||||||
Centre de consultanţă în domeniul agricol |
Nr. |
- |
|||||
Dispensare veterinare ( personal medical) |
Nr. |
1 |
|||||
Servicii/Comerţ |
|||||||
Posturi locale de televiziune |
Nr. |
1 |
|||||
Unităţi poştale |
Nr. |
4 |
|||||
Număr abonaţi la servicii de televiziune prin cablu |
Nr. |
893 |
|||||
Număr abonaţi la servicii de Internet |
Nr. |
122 |
|||||
Alte servicii |
- |
||||||
Centre comerciale (mall-uri, bazaruri, pieţe agroalimentare, târguri, oboare, hiper, super – market- uri ) |
Nr. Supr. mp |
1 piata agroalimentara, 1 hiper-market |
|||||
Educaţie |
|||||||
Unităţi de învăţământ de stat, din care: - grădiniţe - şcoli, din care: - cu clasele I-IV - cu clasele I-VIII - şcoli de artă şi meserii - licee/colegii Unităţi de învăţământ particulare |
Nr. Nr. |
11 10 7 4 - 1 - |
|||||
Universităţi/ de stat /particulare /filiale |
- |
||||||
Număr preşcolari, înscrişi la grădiniţă |
Nr. |
337 |
|||||
Populaţie şcolară |
Nr. |
1237 |
|||||
Personal didactic, din care: - calificat - necalificat |
Nr. |
124 122 2 |
|||||
Tineret şi sport |
|||||||
Terenuri/Săli de sport/Baze sportive |
Nr. /Supr mp. |
2 |
|||||
Piscine/Bazine de înot |
- |
||||||
Patinoare |
- |
||||||
Pârtii de schi |
- |
||||||
Alte locuri de agrement |
- |
||||||
Cultură |
|||||||
Cămine culturale |
Nr. |
3 |
|||||
Biblioteci |
Nr. |
1 |
|||||
Unităţi de cult - biserici |
11 |
||||||
Muzee |
- |
||||||
Case memoriale |
- |
||||||
Alte obiective culturale |
- |
||||||
Cercetare /Inovare |
|||||||
Instituţii/Staţiuni/Centre de cercetare – dezvoltare (denumire, domeniu de activitate,alte date) |
- |
||||||
Sănătate/Asistenţă Socială |
|||||||
Spitale/Dispensare/Centre se sănătate/Centre de plasament ( cu precizarea de stat, particulare ) |
Nr. |
3 |
|||||
Paturi în spitale |
Nr. |
- |
|||||
Cabinete medicale-medicină generală |
Nr. |
4 |
|||||
Medici |
Nr. |
7 |
|||||
Personal mediu sanitar |
Nr. |
8 |
|||||
Cabinete stomatologice |
2 |
||||||
Farmacii |
Nr. |
2 |
|||||
Unităţi de asistenţă socială |
Nr. |
1 |
|||||
Turism |
|||||||
Forme de turism ce pot fi practicate |
Forma dominantă de turism practicată în prezent în zonă este cea cultural-religioasă, datorită existenţei unor vestigii istorice de importanţă naţională |
||||||
Obiective turistice – enumerare, scurtă descriere Localitatea are un trecut istoric bogat, ancorat în vremurile trecute, plin de frământări şi obstacole ce a caracterizat însuşi viaţa domntorului Ştefan cel Mare şi Sfînt, a fiului său Petru Rareş, mamei sale Oltea Doamna. Ultimii având mormintele la Mănăstirea Probota, precum şi prima soţie Evdochia, a domnului Stefan cel Mare. In anul 1465, Stefan cel Mare a ingropat aici pe mama sa, doamna Oltea si in 1467, pe sotia sa Evdochia. Manastirea Probota a fost ridicata de Petru Rares, pe locul vechii biserici, in mai multe etape: biserica in 1530, pictura in 1536. Zidul de incinta a fost ridicat in 1550. Este necropola domneasca. Pictura apartine unui mester cu serioase cunostinte si notiuni de perspectiva geometrica, apropiate de cele ale contemporanilor sai din tarile Renasterii occidentale. Tema "Apocalipsei" reprezinta aici o adevarata manifestare de viziune fantastica moderna. Tabloul votiv il prezinta pe Petru Rares impreuna cu familia. In gropnita se afla mormintele lui Petru Rares, al doamnei Elena si al fiului lor Stefan. De pe platforma de sus a satului Probota – sat fost centru de comunăpână în anul 1968 – localitatea Dolhasca este străjuită de ctitoria domnului Petru Rareş – în prezent MONUMENT UNESCO. Mănăstirea Probota apreciată de istorici şi specialişti în arhitectură unicat în Europa prin elementele de pictură murală, păstrate în timp fiind inclusă în circuitul Mănăstirilor din nordul Moldovei.La Mănăstirea Probota şi-a făcut ucenicia mitropolitul Dosoftei. Al doilea punct turistic pe care il ofera Dolhasca turiştilor ar fi Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din Poiana. Este un lăcaş de cult ortodox din satul Poiana, aflat la periferia oraşului Dolhasca județul Suceava. Ea a fost construită la mijlocul secolului al XIX-lea de către boierii Răftivanu și se remarcă prin cele patru turle albe care au forma a patru degete de la o mână.Biserica a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004. |
|||||||
Unităţi de cazare - Total |
Nr. |
1 |
|||||
Hoteluri |
Nr |
- |
|||||
Moteluri |
Nr. |
- |
|||||
Vile turistice |
Nr. |
||||||
Cabane turistice |
Nr. |
- |
|||||
Pensiuni turistice |
Nr. |
- |
|||||
Pensiuni agroturistice |
Nr. |
||||||
Alte tipuri de unităţi |
Nr. |
1 |
|||||
Agenţii de turism |
Nr. |
- |
|||||
Centre/Puncte de informare turistică /Asociaţii de promovare a turismului |
Nr. |
- |
|||||
Oportunităţi de investiţii |
|||||||
Terenuri aflate în proprietate publică sau privată -suprafaţă/ distanţa la drumuri de acces, şi utilităţi - scurtă descriere |
Mp |
3.137.420 |
|||||
Clădiri aflate în proprietate publică sau privată suprafaţa /distanţa la drumuri de acces, şi utilităţi scurta descriere |
Mp |
27.400 |
|||||
Alte resurse naturale şi umane |
|||||||
Alte bunuri |
|||||||
Posibilităţi de realizare sisteme de energie alternativă |
Da |
||||||
Potenţial pentru dezvoltare de activităţi turistice |
Da |
||||||
Alte posibilităţi |
|||||||
Parteneriate /Înfrăţiri |
|||||||
Parteneriate locale si de dezvoltate locală (ADI -uri, GAL- uri şi alte parteneriate) |
2 |
-Grupul de Actiune Locala Microregiunea Belcesti – Focuri Iasi -Consiliul Judetean Suceava |
|||||
Înfrăţiri |
- |
||||||
Alte date caracteristice ale localităţii - Promovare produse alimentare ecologice - Targuri de promovare a produselor ecologice in parteneriat cu Asociatia Produs in Bucovina - Tradiţii şi meşteşuguri sau alte domenii considerate de interes pentru localitate şi zonă Targul Mesterilor populari organizat in perioada Zilelor Orasului - 12-14 octombrie 2012 participare la „Targul de Turism al Bucovinei”, organizat in Parcul Central din fata Palatului Administrativ Suceava. - Participare la târguri, expoziţii , misiuni economice în ţară şi străinătate |